Intotdeauna mi s-a parut ca o felie de tort de ciocolata reprezinta micul dejun ideal. Astfel ca in prag de revelion si avand cateva zile libere... m-am gandit sa depasesc un prag imaginar in evolutia mea de mare bucatar, acela al dulciurilor. Si ca un tip ambitios ce ma stiu am hotarat sa debutez pe piata desertului cu insasi regele...tort de ciocolata.
S-o luam deci sistematic cu etapele deveniri mele de mare chef:
1. cateva zile de studiu pe net...retete gramezi care mai de care mai "originale"...dar cine are nevoie de contributii persoanle cand gateste ceva clasic si extrem de pretentios. nimeni.
2. metoda "intreaba-ti mama" a functionat: mi-a cautat intr-un caiet vechi, galben si patat de ingrediente, reteta respectiva - genul acesteia: origini pierdute in vechime.
3. vizita la supermarche
4. si cum toate lucrurile bune incep si se termina cu o tigara iata-ma in bucataria proprie cu un pahar cu vin rosu pe masa si tigara in coltul gurii citind avid de cunoastere in ultima carte de bucate cumparata:
1. cacao - cat cuprinde(5 linguri) + zahar(200 mg)la bain-marie...dupa fierbere...se vor pune la racit
2. blat gata facut: 3 straturi cu cacao in compozitie + se insiropeaza
3. unt 300 mg + din nou zahar 200mg - mixer sau ceva ce le va omogeniza bine
4. crema 1 + crema 2 se amesteca
5. altele: nuca rumenita + esenta de rom + stafide + 2 ciocolate amarui topite + visine din dulceata bunicii + portocala + coniac...toate astea incap in crema finala
6. o sticla de vin sa va tina de urat in bucatarie.
Rezultat: o seara agreabila in care m-am simtit mai barbat ca oricand si un tort de mare angajament
Testul il reprezinta publicul, evident: cica l-am trecut cu un mic minus pentru consistenta cremei(autocritica)
Urmarea: orgoliu crescut cu praf de copt
Recomandari: se va consuma cu prietenii dupa o masa traditionala si un film de calitate.
Ganduri bune si un An Nou excelent!
